Evenimentul Zilei : Adevăruri pe care fostul lider PSD, Ion Stan, urma să le spună. Cine l-a îngropat, de fapt. “Țuțuianu l-a dat în gat, el l-a tradat pe Stan. Țuțuianu l-a îngropat pe Stan”

Fostul președinte al PSD Dâmbovița, Ion Stan, a murit cu 11 zile înainte să împlinească 63 de ani. Era la mare cu soția lui, când i s-a făcut subit rău. A fost More »

Isarescu: Ce m-a frapat pe mine este ca importam foarte multe mere

“Ce m-a frapat pe mine, chiar am discutat cu colegii, este ca importam foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafatelor cultivate cu meri din Uniunea Europeana si numai 3% din More »

Au iesit ghioceii pe valea Râului Alb

 sursa foto :  Corina Sirbu More »

Focul lui Sumedru la Râu Alb

În credinţa ortodoxă, ajunul Sf. Dumitru este o sărbătoare cu un pronunţat caracter funerar: se fac pomeniri ale morţilor şi se aprind ruguri, aceste obiceiuri având drept scop câştigarea bunăvoinţei strămoşilor pentru More »

Costinel Rizea ” Echipa de fotbal a scolii generale Rau Alb a intalnit echipa de fotbal a scolii generale Barbuletu

Costinel Rizea : 18-10-2017. Echipa de fotbal a scolii generale Rau Alb, a intalnit echipa de fotbal a scolii generale Barbuletu, pe care a invins-o cu scorul de 6 – 0! Au More »

Cele mai bune soiuri de mere cultivate în România

În România, sortimentul de măr recomandat este foarte bogat, cuprinzând atât soiuri create în cadrul unităţilor de cercetare din toată ţara, cât şi soiuri introduse din străinătate, care au fost testate şi More »

SPERĂ LA CERTIFICAREA EUROPEANĂ A MERELOR DE VOINEŞTI

Producaătorii de mere de pe Valea Dâmboviţei mai au o speranţă la un viitor mai bun în ceea ce priveşte valorificarea producţiei de mere! După ce Ministerul Agriculturii a anunţat că se More »

Uram “La muti ani si sanatate !” bunicii Măriuța de la Bărbulețu

Mamaia Măriuța, la mulți ani! Petrisor Manescu More »

Du-te Țuţule, du-te ! Minciuna are picioare scurte. Dupa ce a distrus Judeţul Dâmboviţa, Țuţuianu a reusit sa puna pe butuci si Armata

Reglare de conturi în PSD? Țuțuianu a fost dat afară, demisia e o MINCIUNĂ! De vineri se vorbea în Comisia SRI că va fi MAZILIT! Amănunte INCENDIARE! Amănunte incredibile vin dinspre PSD More »

DÂMBOVIȚA Online: Un copil de numai 11 ani a murit electrocutat în comuna dâmbovițeană Pietrari

Tragedie mare în comuna dâmbovițeană Pietrari, unde un copil de numai 11 ani a murit electrocutat. Micuțul s-a dus să aprin un bec la cotețul păsărilor din curte, însă din cauza unei More »

Dezastru la Râu Alb, Dâmbovita

trada Iuda in Raul Alb. Sursa foto : Costinel Rizea ” Imaginile nu sunt numai de pe drumul Iuda, sunt si din alte zone, inclusiv de pe strada mea dar a plouat cu More »

GRINDINA A FĂCUT PRĂPĂD LA BĂRBULEŢU

BĂRBULEŢU. DÂMBOVIŢA.  O ploaie cu grindină de doar 10 minute a distrus grădinile oamenilor din comuna dâmboviţeană Bărbuleţu! Covorul alb de gheaţă a acoperit gospodăriile localnicilor. Oamenii spun că nu au văzut More »

Pietrari !

sursa foto : Ana Nedelcu   More »

Culturile de fructe şi cereale, AFECTATE major de “Zăpada mieilor” care a căzut în zonele cu agricultură intensă. Cum vor proceda agricultorii ca să-şi recupereze pierderile

Căderile de zăpadă din ultimele zile au început să afecteze livezile de pomi fructiferi şi chiar unele culturi de cereale, mai ales în zonele unde temperaturile au scăzut sub zero grade, relatează More »

Cornel Coman vs. Alin Manole! “Din cauza căpoșeniei și nepriceperii lui Gheorghe, Primăria are conturile blocate!”

Acuzat de către vicepreședintele Consiliului Județean Dâmbovița, Alin Manole, că din cauza lui Primăria Pietrari are conturile blocate, Cornel Coman, fostul primar al comunei Pietrari, îi răspunde vicepreședintelui PSD. “În primul rând, More »

“Zapada mieilor” la Râu Alb

sursa :  Petruta Emy — la Virf Raul Alb. More »

Replica în favoarea primarului din Pietrari, Neacșu Gheorghe : CJ Dâmbovița “Primăria Pietrari are conturile blocate încă din luna mai 2016 și nu se poate angaja să întocmească proiecte europene”

Conducerea Consiliului Județean Dâmbovița încearcă să vină cât mai mult în sprijinul locuitorilor acestui județ, inclusiv printr-o colaborare strânsă cu aleșii locali. Tocmai de aceea, consider că este corect ca, atunci când More »

 

Cum s-a transformat banditul Radu Anghel în “Radu mamii”…

Printre personajele mitice din folclorul românesc, o apariţie pitorească o face haiducul Radu Anghel, căruia i-a fost dedicată o binecunoscută baladă populară. Doar că felul în care acesta este descris în versurile melodiei n-are nici o corespondenţă în faptele nemilosului haiduc.

Radu Anghel s-a născut în anul 1827 în satul Greci-Boteşti, judeţul Dâmboviţa. Tatăl său, Gheorghe Anghel, un pandur al lui Tudor Vladimirescu, era cunoscut mai mult ca hoţ, decât ca luptător. După înăbuşirea Revoluţiei de la 1821, acesta s-a ascuns la mănăstirea Răncaciov din Fureşti, de unde, alungat de stareţul mănăstirii tocmai din cauza viciului său. a ajuns în satul Greci. Aici s-a căsătorit cu Despa, cu care a avut o fată şi un băiat, nimeni altul decât personajul de legendă de mai târziu, Radu.

În 1850, Radu este prins hoinărind prin Bucuresti şi ajunge în puşcăria din Dealu Spirii. Aici face cunoştinţă cu o serie de tâlhari, printre care şi Soare Vlad, care-l îndeamnă să se răzbune “pe cei care l-au băgat în închisoare şi pe cei bogaţi”. Acest individ a fost cel care l-a influenţat în a săvârşi crimele şi furturile de mai târziu.

Eliberat din închisoare în 1853, devine adjunctul lui Soare, alături de care participă la jefuirea unui bogătaş din satul Trestieni, pe nume Iordache. Indignat că Soare îşi însuşeste cea mai mare parte din furturi, Radu părăseşte banda şi se angajează slugă la un cioban bogat, un anume Sandu, din satul Prundu-Ostrov, unde învaţă să scrie şi să citească, devenind omul de încredere al acestuia. Din cauza atacurilor turceşti, Sandu se hotărăşte să vândă animalele şi să se retragă la fiul său , care locuia în satul Călugăreni-Ilfov. Sandu, însoţit de Radu, pleacă spre sat călătorind cu o barcă pe Dunăre. Radu, tentat de suma mare de bani pe care ciobanul o avea asupra lui, îl omoară, îi ia banii şi se retrage în satul natal unde îşi deschide o cârciumă. Aici se face repede remarcat mai ales datorită ţiganilor lăutari care primesc bani grei de la el să-i facă o poveste bună de cântat. În anul 1855, când se întorcea de la târgul care se ţinea în comuna Pietroşiţa-Dâmboviţa, de unde cumpărase o bute pentru ţuică, Radu Anghel o întâlneşte pe Tudoriţa, în vârstă de 14 ani, pe care o transformă, împotriva voinţei ei, în amanta sa.

Țuica de Bărbulețu 🍶 “Radu lui Anghel”

În curând …
 
Țuica de Bărbulețu 🍶 “Radu lui Anghel”
 
Ţuica de Bărbulețu este renumită și foarte apreciată peste hotare. Din Dâmbovița, aceasta ajunge la export în țările scandinave: Danemarca, Suedia și Norvegia, dar și în zona de nord a Germaniei, la Hamburg.

 

 

ReporterpeNet.ro : Premieră. Cooperativa Agricolă „Frumosul de Voineşti” a reușit să intre cu o cantitate însemnată în două mari supermarketuri

Înfiinţată anul trecut, prin implicarea autorităţilor locale, Cooperativa Agricolă „Frumosul de Voineşti” începe să-și arate primele rezultate reale. Reprezentanţii Cooperativei au contactat două mari firme de retail, cu care au negociat încheierea unor contracte ce vizează preluarea a circa 1.500 – 2.000 de tone de mere de pe Valea Dâmboviței, zonă renumită pentru existența celebrului soi „Frumos de Voinești”.

Cooperativa Agricolă „Frumosul de Voineşti” intră în supermarket-urile Profi şi Carrefour. Acest lucru are loc după ce în urmă cu câteva luni producătorii au reușit să obțină soluții de stropire la prețuri mult mai avantajoase decât dacă ar fi fost cumpărate individual, fiind vorba de o cantitate mare.

35 de producători, cu diferite suprafețe s-au înscris în Cooperativa „Frumosul de Voinești”, iar suprafața totală acoperită este de 180 de hectare. Cotizația anuală pentru fiecare membru este de 500 de lei.

„Avem desfacere și asta conteaz foarte mult, pentru că pomicultorii stăteau cu merele în curte, fără să aibă cui să le dea. Piața este blocată acum. Au vrut mulți să intre, dar nu am putut să primim mai mult de 35 prin statut. Pentru la anul mai avem câteva cererei, dar am stabilit ca primirea de noi membri să se facă o dată pe an, pentru că asta include hârțogăraie multă”, adaugă Claudiu Popa, specialist inginer horticol, mebru în în Cooperativa „Frumosul de Voinești”.

Grupul înființat anul trecut are în componență specialiști horticoli, dar și producători de rând. Șase dintre sunt cei mai mari producători ai comunei Voinești, cu zeci de hectare de livezi.

„Ne ajută să vindem marfa, nu aveam să ce făcem cu ea”

Nae Fântâneanu, un producător care a intrat în Cooperativă cu 5 hectare de mere, spun că desfacerea mărfii este cel mai bun lucru.

„Ne ajută să vindem marfa, petnru că nu aveam să ce făcem cu ea. Sper să nu intervină natura, pentru că anul acesta avem un preț, anul viitor alt preț. Pe de altă parte ne poate doborî concurența din Ungaria sau Polonia. Chiar și românii s-e duc să ia mere din alte țări, dar statul poate interveni în problema aceasta, în sensul că atunci când nu sunt mere la noi, să aducă și din afară, dar când avem noi să ia de la noi supermarketurile. Asta vrem. Cooperativa d-asta am înfinițat-o, pentru a intra în marile magazine”, spune producătorul.

VIDEO. Investiții în plină desfășurare la Râu Alb, Bărbulețu, Pietrari

Președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Daniel Comănescu însoțit de parlamentarii PSD Dâmbovița și Vasile Dinu, Director General – Direcţia Generală Infrastructură Locală, a continuat seria deplasărilor în teritoriu, pentru a verifica stadiul lucrărilor la obiectivele de investiții din alte 12 localități dâmbovițene.

Principalele obiective vizitate, dar și proiecte și aspecte dezbătute în cadrul deplasării de astăzi au fost printre altele d rumul comunal 122 și dispensarul din comuna Râu Alb si noul sediu al primăriei din localitatea Bărbulețu.

VIDEO. Investiții în plină  desfășurare  la Pucheni, Malu cu Flori, Cândești, Râu Alb, Bărbulețu, Pietrari, Voinești, Tătărani, Mănești, Raciu, Lucieni și Ulmi

Oare cum o fi situaţia acum ? Situaţia la final de 2017 : Dezastru în Dâmboviţa după ce primarii şi-au votat salarii nesimţite. Măsura ar putea baga în faliment zeci de primării

În Dâmboviţa, 33 de primării vor avea probleme serioase în lipsa unei rectificări bugetare. Cel puţin aşa reiese dintr-o adresă oficială a Direcţiei de Finanţe Dâmboviţa, către Prefectura Dâmboviţa.
De exemplu, opt primării sunt în urmă cu salariile după vechea lege. Potrivit cifrelor oficiale, la 31 august, după intrarea în vigoare a Legii-cadru 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, 13 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Dâmboviţa nu au asigurate credite bugetare pentru plata integrală a drepturilor salariale la nivelul stabilit în luna iunie 2017 (anterior legii 153). Acestea sunt: Cojasca, Conţeşti, Iedera, Lucieni, Malu cu Flori, Morteni, Ocniţa, Râu Alb, Runcu, Vişineşti, Vlădeni, Vulcana Pandele, Vulcana Băi.
De asemenea, 20 de UAT-uri pot asigura o creştere a drepturilor salariale avute în luna iunie de până în 5%, acestea fiind: Târgovişte, Băleni, Bărbuleţu, Cândeşti, Dobra, Dragodana, Glodeni, Hulubeşti, Lundeşti, Măneşti, Perşinari, Pietrari, Raciu, Răscăieţi, Sălcioara, Şotânga, Tărtăşeşti, Văleni Dâmboviţa, Vârfuri şi Voineşti. Restul de 57 de UAT-uri pot asigura, potrivit Prefecturii Dâmboviţa, o creştere de peste 5% care se consideră a fi o creştere rezonabilă în contextul aplicării legii 153.
Primarul din Conţeşti, una dintre unităţile administrativ-teritoriale sărace, spune că nici nu a luat în calcul mărirea salariilor pentru anul acesta, întrucât angajaţii primăriei aşteaptă banii de mai bine de două luni, la care se vor adăuga şi lunile de iarnă.
Primarul comunei Iedera, Simion Gheorghe, ia în calcul chiar dizponibilizarea unor angajaţi, ca ultimă măsură de “supravieţuire”. “Am făcut măririle, dar suntem băgaţi în corzi rău de tot. Deja suntem în urmă cu o lună la salarii. Pentru următoarele două luni nu avem bani de salarii. 70% dintre primăriile din ţară nu au bani pentru salarii. E o situaţie generală. Ideea e că noua lege a salarizării ne-a forţat să facem măririle. Nu ne-au lăsat să înregistrăm aceste măriri eşalonat. Impactul e mare, iar gradul de colectare a dărilor este foarte scăzut. Disponibilizările le vom lua în calcul ca ultimă soluţie. Nu aş vrea să ajungem până acolo. În următorul buget fiecare primar îşi va introduce banii de salarii, iar investiţiile vor fi lăsate pe planul doi. Lucrurile nu sunt chiar aşa roz”, ne-a spus primarul comunei Iedera , Simion Gheorghe.
Pentru mulţi edili, rectificarea bugetară este luminţa de la capătul tunelului. “Noi niciodată nu am avut bani pentru sfârşitul anul pentru că nu avem mai deloc venituri, şi cu mărire şi fără mărire.
Acum suntem la zi cu salariile, dar nu mai avem pentru acestea trei luni. Soluţia e rectificarea bugetară, să vedem”, Gheorghe Brebeanu, primarul comunei Runcu.
La fel se întâmplă şi la Cojasca. “Noi am mărit salariile cu procente cuprinse între 1,33% şi 2%. Avem probleme, dar dacă nu măream salariile îmi plecau toţi de la Primărie. Noi avem descoperite doar lunile noiembrie şi decembrie pentru că nu le-am avut prinse în bugetul de la începutul anului”, primarul comunei Cojasca, Victor Gheorghe.

Citeste mai mult: adev.ro/pbg9fp